A murit Michael Jackson. Nici nu-mi vine sa cred. Ma tot uit la TV, pe toate posturile numai despre asta se vorbeste, numai Michael se aude…
Acum, bineinteles ca se aude Michael peste tot. Acu’ doua saptamani nu asculta nimeni, nu se mai vorbea de el decat in deradere. Ca e pedofil, ca-i cade nasul si alte cacaturi. Acu 2 saptamani, toata lumea uitase ce a facut, ce muzica, ce dansuri, cata originalitate in spectacole, cata neliniste in suflet si cat freamat starnea Michael cand aparea pe o scena, strada, oriunde. Iar acum s-au trezit toti. Cat de tare a fost Michael Jackson. Da mai, a fost super tare. A influentat muzica la nivel global. Orice artist, cantator al oricarui gen muzical, a incercat sa preia o miscare, un sunet, ceva de la el. E super tare, si era si acu doua saptamani, ca tot el a facut toate acele melodii, tot el a avut un album intreg pe locul intai nu stiu cate saptamani. Chiar daca iesise de pe scena publica, chiar daca s-au inventat atatea si atatea povesti, tot e genial si super talentat.
Mi-e si sila. Cum poti sa iei un ditamai omul si sa-l tarai prin toate noroaiele pamantului (in cazul lui pe toata planeta) cat e in viata, iar acum, cand s-a stins, sa faci tot posibilul pentru a castiga de pe urma lui si sa-l bagi in niste mocirle din ce in ce mai mari. Facem publicitate, mai spunem ceva despre el, ca vinde, facem audienta etc.
Ce conteaza frate ca iti pica nasul, cand esti cel mai iubit de pe planeta? Cand la concertele tale vin sute de mii de oameni, toti fredonand melodiile tale, lesinand cand te vad (la propriu), ce senzatie traia omul ala fiind singur in fata a sute de mii… Ce conteaza atata timp cat aduci atata bucurie in sufletul intregii planete.
Eu personal cred ca a fost un om genial si ca si peste 100 de ani tot va sti toata lumea cine a fost Michael Jackson.
La revedere
Theravenlady's Blog 