De ce atunci cand te duci la magazin trebuie sa ajungi sa te intrebi daca nu i-ai gresit cu ceva vanzatoarei. Daca totusi femeia aia e platita ca sa iti puna produsele in punga si sa iti ia bani pe asta, de ce ai tot timpul senzatia ca o deranjezi, ca trebuia sa faca altceva si totusi, da, ea, marea vanzatoare te serveste pe tine. Tu care te crezi mare smecher ca vii si cumperi tot felul de kkturi cu banii tai imputiti. Ea poate are probleme acasa, poate i s-au ars cartofii pe aragaz sau nu i-a iesit permanentul si vii tu cu tonele tale de produse sa o deranjezi. Ce viata de kkt. Pe unii nici nu ii intereseaza.
Daca mai ai si tupeul sa intrebi una din persoanele angajate acolo, care-si ocupa timpul cu aranjarea marfii prin galantare, unde gasesti un anumit produs, s-ar putea sa ti-o si iei. Adica cum, ce esti chior? Ea e de la mezeluri, samponul e la sampoane don’soara! Pfuai! Si tu te uiti ca boul la poarta noua, ca la sampoane sunt conserve, poate e o noua moda si nu te-ai prins. Ma mai uit o data. Probabil ca am orbit. Sau poate asa arata acum samponul… mai stii?
Si dupa ce te invarti vreo jumatate de ora prin cel magazin, te hotarasti ca tre sa pleci. Ti-ai luat destule conserve cu care te vei spala pe cap. conserva de ton revigoreaza radacinile, cea de porumb face parul mai matasos. Asa se zice si ne bazam pe asta. Minunat. Ajungi la raftul cu gogosi. Da, gogosi. Exista niste minunatii de gogosi glazurate si umplute. Mori de placere si salivezi numai gandindu-te. D’apoi sa mai ai una in fata. In sfarsit. Te uiti, salivezi, balesti, te stergi, o iei de la capat in asteptare vanzatoarei de gogosi, care apare dupa juma de ora si se uita la tine spunadu-si: „io-te inca o fufarina care vrea sa-si ia gogosi” si-ti impacheteaza gogoasa aia de parca ar plati-o la ora. Sa zicem ca in sfarsit ai luat gogoasa si vrei sa pleci. A, unde sa te duci? La casa e ditamai coada, stufoasa si pe 7 randuri, vrei sa pleci? Sa vedem care pe care. Dupa o alta jumatate de ora, in care ai stat cu capul intr-un aer conditionat ce tinea mortis sa te recoafeze, ai recunoscut tot felul de actori si persoane publice, (aveam senzatia ca astia nu stau la coada), ajungi in sfarsit la tanti Geta de la casa. Deranjata de prezenta atator oameni, ce mai, niste mancaciosi, si iritata la maxim pentru ca tocmai tu te-ai gasit sa mai ceri o sacosa, ce daca nu tine, ce daca e rupta, nu poti sa o iei asa?
Epuizat, un pachet de nervi, dupa 7 ore petrecute in magazinul cu pricina, te afli in fata lui si ti se rupe magica sacosa. Semn de la Dumnezeu. Sigur.
Oare de ce nu isi pun astia in job description ca vanzatorii tre sa vanda!!! Sa fie amabili si draguti cu clientii!! Sa nu se scobeasca in nas sau sa tuseasca in salamul tau!!!
Oare de ce?
Mai am o problema si chelnerii. Dar asta e o alta poveste.
La revedere.
Theravenlady's Blog 